Majoritatea ghidurilor de nutritie pentru alimentatia pacientilor care sufera de cancer sustine consumul de legume, fructe si produse din cereale integrale, limitarea cantitatii de carne rosie ( in special limitarea carnii rosii procesata sau bogate in grasimi), reducerea consumului de grasimi, zahar, alcool si sare si mentinerea unei greutati sanatoase.
O alimentatie adecvata este importanta mai ales in cazul pacientilor oncologici, deoarece atat boala, cat si tratamentele oncologice pot modifica obiceiurile alimentare si pot provoca numeroase dificultati in procesul de alimentatie. Ele pot afecta, de asemenea, modul in care organismul tolereaza anumite alimente si modul in care acesta absoarbe si utilizeaza anumiti nutrienti.
In timpul tratamentului pentru cancer, s-ar putea sa fie necesara schimbarea dietei pentru a sustine rezistenta organismului in fata efectelor cancerului si dar si fata de tratamentele utilizate. Acest lucru poate insemna adaugarea in alimentatie a unor produse sau a unor alimente care in mod normal nu fac parte dintr-o alimentatia normala. Aceste alimente ar putea include alimente bogate in proteine si calorii pentru a mentine o greutate corporala normala, sau alimente cu textura densa si reci, cum ar fi inghetata sau milk shake-urile proteice, deoarece ranile din gura si din gat pot ingreuna procesul de inghitire. Tipul de cancer, tratamentul si reactiile adverse care apar trebuie luate in considerare atunci cand este realizat planul alimentar. De aceea, nevoile de nutritie ale persoanelor cu cancer variaza de la o persoana la alta.
Ce nutrienti trebuie sa contina o dieta a unui pacint oncologic?
Planul alimentar ar trebui sa contina o varietate de alimente pentru a obtine nutrientii de care corpul are nevoie. Acesti nutrienti includ proteine, grasimi, carbohidrati, apa, vitamine si minerale.
Proteine
Proteinele sunt necesare pentru repararea structurilor si tesuturilor corpului si pentru a mentine sistemul imunitar sanatos. Atunci cand aportul de proteine nu este insuficient, organismul poate reduce din masa musculara pentru a obtine energia de care are nevoie. Un aport insuficient de proteine poate sa creasca timpul de recuperare dupa cancer si poate sa scada rezistenta la infectii. Persoanele cu cancer au adesea nevoie de mai multe proteine decat in mod normal. Dupa o interventie chirurgicala, chimioterapie sau radioterapie, este de obicei nevoie de un aport proteic crescut pentru a ajuta la recuperarea si la vindecarea tesuturilor si la combaterea infectiilor.
Sursele bune de proteine includ pestele, carnea de pasare, carnea rosie slaba, ouale, produsele lactate cu continut scazut de grasimi, nuci si unturi neprocesate obtinute din nuci, fasole uscata, mazare, linte si alimente din soia.
Grasimi
Grasimile joaca un rol important in nutritie. Grasimile si uleiurile reprezinta o sursa bogata de energie pentru organism. Organismul descompune grasimile si le foloseste pentru a stoca energie, a izola tesuturile corpului si pentru transportul vitaminelor liposolubile in organism.
Avand in vedere efectele grasimilor saturate si a grasimilor trans asupra sistemului cardio-vascular si asupra nivelului colesterolului, se poate opta pentru grasimi mononesaturate (uleiuri de masline, canola si arahide) si pentru cele polinesaturate (acestea se gasesc in principal in uleiurile presate la rece, nerafinate de sofran, floarea soarelui, porumb si seminte de in si inpestele gras si fructele de mare).
Grasimile saturate provin in principal din surse animale, cum ar fi carnea, laptele integral sau cu continut redus de grasimi, branza si untul. Unele uleiuri vegetale precum uleiul din nuca de cocos si uleiul de palmier sunt saturate. Mai putin de 10% din calorii ar trebui sa provina din grasimi saturate.
Majoritatea grasimilor trans provin din gustari si produse de panificatie fabricate cu ulei vegetal partial hidrogenat si in mod natural in unele produse de origine animala, cum ar fi produsele lactate, dar in cantitati mai mici. Grasimile trans pot creste LDL colesterolul (colesterolul ,,rau") si pot sa scada HDL colesterolul (colesterolul ,,bun"). Acest tip de grasimi ar trebui evitat complet, daca este posibil.
Carbohidrati
Carbohidratii sunt principala sursa de energie a organismului. Carbohidratii ofera organismului energia de care acesta are nevoie pentru activitatea fizica si functionarea corecta a organelor. Cele mai bune surse de carbohidrati sunt fructele, legumele si cerealele integrale. Acestea furnizeaza, pe langa carbohidrati si vitamine, minerale, fibre si fitonutrienti. Alte surse de carbohidrati includ painea, cartofii, orezul, pastele, cerealele, porumbul, mazarea si fasolea.
Apa
Fluidele sunt vitale pentru functionarea optima a celulelor organismului. Daca nu exista un aport suficient de lichide sau daca se pierd lichide prin varsaturi sau diaree, poate sa apara deshidratarea. Aportul suficient de apa poate fi obtinut din alimentele consumate, dar o persoana ar trebui sa consume in plus aproximativ patru pahare de lichid in fiecare zi pentru a asigura necesarul hidric necesar functionarii tuturor celulelor. Este posibil sa fie necesar un aport suplimentar de lichide in cazul in care pacentul prezinta varsaturi, diaree sau alte stari patologice care presupun pierderi mari de lichide. Sunt considerate lichide si sucurile proaspete din fructe sau supele.
Vitamine si minerale
Majoritatea vitaminelor si mineralelor se gasesc in mod natural in alimente, dar sunt comercializate si sub forma de suplimente. Printr-o dieta echilibrata se poate obtine necesarul zilnic de vitamine si minerale. Insa, in cazul unui pacient oncologic, poate fi uneori dificila asigurarea unui aport adecvat din acesti nutrienti prin alimentatie, mai ales daca apar si efecte secundare cauzate de tratamentele oncologice. In aceste cazuri, medicul poate prescrie sau poate recomanda suplimente care contin multivitamine si minerale.
Antioxidanti
Antioxidantii includ vitaminele A, C si E, seleniu, zinc si unele enzime sau substante care neutralizeaza radicalii liberi. Daca se doreste cresterea aportului de antioxidanti, se recomanda un consum variat de fructe si legume, care sunt surse bune de antioxidanti. Administrarea de doze mari de suplimente antioxidante sau alimente sau lichide imbogatite cu vitamine nu este de obicei recomandata in timpul tratamentului de chimioterapie sau radioterapie fara recomandarea medicului.
Care sunt efectele tratamentelor oncologice asupra alimentatiei?
Tratamentele oncologice pot avea numeroase efecte secundare ce pot varia de la pacient la pacient in functie de tratamentul efectuat.
Chimioterapia
Efectele secundare ale chimioterapiei pot cauza probleme legate de alimentatie si de digestia alimentelor.
Urmatoarele reactii adverse la nivelul tractului digestiv sunt frecvente in cazul chimioterapiei:
- Pierderea poftei de mancare, inapetenta
- senzatie de greata si varsaturi
- Gura uscata
- Leziuni la nivelul cavitatii orale si ale gatului
- Modificari ale perceptiei gustului alimentelor
- Dificultati la deglutitie
- Senzatie de satietate precoce sau dupa consumul unor cantitati foarte mici de alimente
- Constipatie
- Diaree
Terapia hormonala
Persoanele care administreaza terapie hormonala pot avea nevoie de modificari in dieta pentru a preveni cresterea in greutate.
Terapie cu radiatii sau radioterapia
Radioterapia efectuata in orice parte a sistemului digestiv are efecte secundare care cauzeaza probleme de nutritie. Majoritatea reactiilor adverse debuteaza in doua pana la trei saptamani dupa inceperea terapiei cu radiatii si dispar la cateva saptamani dupa terminarea acesteia. Unele reactii adverse pot persista perioade foarte lungi de la terminarea tratamentului, chiar luni sau ani de zile. Urmatoarele efecte secundare sunt frecvente:
Radioterapia aplicata la nivelul capului sau gatului
- Pierderea poftei de mancare, inapetenta
- Senzatie de greata si varsaturi
- Gura uscata sau ingrosarea salivei
- Dureri la nivelul cavitatii orale si a gingiilor
- Modificari ale perceptiei gustului alimentelor
- Dificultati si durere la deglutitie
- Incapacitatea de a deschide total gura
Radioterapia aplicata la nivelul pieptului
- Pierderea poftei de mancare
- Senzatie de greata si varsaturi
- Dificultati si durere la inghitire
- Senzatie de sufocare sau probleme de respiratie cauzate de modificari la nivelul esofagului superior
Radioterapie aplicata la nivelul abdomenului, pelvisului sau rectului
- Senzatie de greata si varsaturi
- Ocluzie intestinala
- Colita
- Diaree
Radioterapia poate provoca, de asemenea, oboseala, care poate duce la scaderea apetitului sau la pierderea poftei de mancare.
Interventie chirurgicala
Starea de subnutritie anterioara operatiei poate ingreuna procesul de vindecare postoperator.
Interventia chirurgicala care indeparteaza in intregime sau o parte din anumite organe poate afecta capacitatea unei persoane de a se alimenta si de a digera alimente:
- Pierderea poftei de mancare
- Probleme de masticatie
- Dificultati in procesul de deglutitie
- Senzatie precoce de satietate
Imunoterapia
Imunoterapia poate afecta procesul de nutritie al pacientilor oncologici.
Efectele secundare ale imunoterapiei difera de la persoana la persoana si in functie de tipul de medicament administrat.
Urmatoarele probleme de nutritie sunt frecvent asociate cu imunoterapia:
- Oboseala
- Febra
- Greata
- Varsaturi
- Diaree
Transplant cu celule stem
Persoanele care efectueaza transplant cu celule stem prezinta anumite nevoi speciale in ceea ce priveste nutritia. Chimioterapia, radioterapia si alte medicamente utilizate inainte sau in timpul unui transplant de celule stem pot provoca reactii adverse care interfereaza cu capacitatea unei persoane de a se alimenta normal si de a digera alimente.
Reactiile adverse intalnite frecvent in procesul de nutritie includ urmatoarele:
- Leziuni la nivelul cavitatii orale si la nivelul gatului
- Diaree
Pacientii care efectueaza transplant de celule stem prezinta un risc crescut de infectie. Chimioterapia sau radioterapia administrate inainte de transplantul cu celule stem poate conduce la scaderea numarului de celule albe din sange. Acestea reprezinta un element foarte important al sistemului imunitar.
Cum poate fi adapatata alimentatia in functie de simptomele pacientului oncologic?
Simptomele cauzate de cancer si de tratamentul oncologic pot fi variate. Exista diferite modalitati de a le trata sau de a le controla cu ajutorul alimentatiei.
Anorexia
Anorexia poate sa apara frecvent ca si simptom in randul persoanelor cu afectiuni oncologice. Aceasta se manifesta prin pierderea poftei de mancare sau prin lipsa dorintei de a manca. In acest caz se recomanda alimente bogate in proteine si bogate in calorii precum:
- fasole
- carne de pui
- carne de peste
- iaurt
- oua
Acestea pot fi consumate prioritar in momentul in care pacientul manifesta dorinta de a manca. Daca pacientul nu prefera sau nu poate consuma alimente solide se poate opta pentru alimente precum milkshake-uri, smoothie-uri, sucuri sau supe. Pot fi consumate alimente savuroase, cu miros atragator. De asemenea, se recomanda consumarea doar a unor mici cantitati de lichide in timpul meselor. La sfatul medicului nutritionist, alimentele pot fi pasate la blender si ingerate in felul acesta.
Greata
In cazul in care pacientul prezinta senzatie de greata, acesta nu trebuie fortat sa consume alimente care considera ca ii provoaca starea de rau. Se pot consuma alimente fade, moi si usor de digerat, alimente uscate ( biscuiti, grisine, paine prajita) si lichide la temperatura camerei. Acestea se vor consuma lent, pe tot parcursul zilei. De asemenea, se pot consuma bomboane de supt, cum ar fi cele cu aroma de menta sau suc de lamaie. Se recomanda evitarea bauturilor si alimentelor cu miros puternic. Se pot consuma 5 sau 6 mese mici in fiecare zi in loc de 3 mese principale.
Varsaturile
Este recomandat sa nu se consume alimente sau bauturi pana cand varsaturile nu inceteaza. Se vor bea cantitati mici de lichide limpezi dupa incetarea varsaturilor.
Dupa ce pacientul tolereaza lichide limpezi, fara a prezenta varsaturi, se pot consuma si lichide precum supe strecurate sau alimente usor de digerat, portionate in 5 sau 6 mese mici in fiecare zi in loc de 3 mese principale.
Gura uscata
Se vor consuma alimente care sunt usor de inghitit, eventual inmuiate in lichid sau umezite inainte de a fi consumate. Se pot consuma alimente si bauturi foarte dulci sau acidulate, cum ar fi limonada, pentru a ajuta la cresterea secretiei salivare. Guma de mestecat sau bomboanele de supt, precum si cuburile de gheata pot ajuta la cresterea productiei de saliva.
Se pot consuma cantitati mici de apa pe tot parcursul zilei.
Nu este indicat sa se consume alcool, bere sau vin. Nu sunt recomandate alimentele care pot irita cavitatea orala sau gatul precum alimente picante, acre, sarate, tari sau crocante. Buzele pot fi hidratate cu balsam de buze. Clatirea gurii cu o apa de gura care nu contine alcool la 1-2 ore poate fi de ajutor. Nu se recomanda utilizarea produselor din tutun si se recomanda evitarea fumatului pasiv.
Afte bucale
In cazul in care pacientul prezinta afte bucale, se recomanda alimente moi care sunt usor de mestecat si gatirea alimentelor pana cand acestea devin moi si fragede. Mancarea poate fi portionata in bucati mici sau pasata la blender. Gheata sau consumul de alimente reci pot calma si amorti zona afectata de afte. Alimentele fierbinti nu sunt indicate.
Consumul lichidelor se poate face cu ajutorul unui pai pentru a evita contactul acestora cu partile cavitatii orale afectate de afte.
Se recomanda evitarea citricelor, mancarurilor picante, rosiilor, alimentelor sarate, legumelor crude, mancarurilor dure si crocante, al bauturilor cu alcool si al produselor din tutun.
Se poate clati gura de 3-4 ori pe zi cu o apa de gura fara alcool.
Modificari ale gustului
In cazul in care pacientul prezinta modificari ale gustului se recomanda consumul unor alimente precum carnea de pasare, pestele, ouale. Alimentelor li se pot adauga, condimente, sosuri sau acestea se pot marina.
Se poate consuma suc de lamaie, guma de mestecat si bomboane de supt in cazul in care pacientul simte un gust amar sau metalic in gura.
Dureri in gat si probleme la inghitire
In acest caz se recomanda consumul de alimente moi care sunt usor de mestecat si de inghitit, cum ar fi milkshake-urile, ouale omleta, fulgii de ovaz sau alte cereale fierte. De asemenea, alimentele pot fi umezite sau inmuiate in lichide inainte de a fi consumate, se pot gati in diferite moduri pana cand devin moi sau pot fi pasate sau maruntite la blender inainte de a fi consumate.
Se vor evita alimentele precum: mancaruri si bauturi calde, mancaruri picante, alimente si sucuri care sunt bogate in acid, alimente dure sau crocante, bauturi cu alcool.
Cresterea in greutate
Pacientii care sufera de cancer ce administreaza tratamente care pot genera o crestere in greutate pot consuma multe fructe si legume cu aport caloric scazut, alimente bogate in fibre, cum ar fi painea integrala, cerealele si pastele, carne slaba, cum ar fi carnea de vita, carnea de porc fara grasime si carnea de pasare (cum ar fi puiul sau curcanul) fara piele, produse lactate cu continut scazut de grasimi si cantitati reduse din produsele cu un continut crescut de grasimi (unt, maioneza, deserturi etc.). Metoda de preparare a alimentelor este foarte importanta. Se recomanda coacerea, grill-ul, gatitul la abur sau fierberea.
Reducerea aportului de sare, miscarea si exercitiile fizice sunt, de asemenea, foarte importante pentru gestionarea greutatii corporale.
Bibliografie:
Nutrition in Cancer Care (PDQ(r))-Patient Version, National Cancer Institute official website
Cancer Diet: Foods to Add and Avoid During Cancer Treatment, Hopkins Medicine official website
Nutrition for People With Cancer, American Cancer Society official website
Benefits of good nutrition during cancer treatment, American Cancer Society official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Cosul meu
Cumpara 
